DESOFISTICÁRE, desofisticări, s. f. Eliminare a sofisticării. – De4 + sofisticare.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
claudia
| Semnalează o greșeală
| Permalink
desofisticáre s. f., g.-d. art. desofisticării, pl. desofisticări
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
desofisticá vb., ind. prez. 3 sg. desofístică
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
desofisticáre s.f. (livr.) Simplificare, eliminare a elementelor căutate ◊ „Desofisticarea (fenomen în sine salutar) a prozei sale a dus însă din păcate la un pseudorealism simplist și stângaci, foarte dispus să accepte [...] clișeele și schematismul unui tip de literatură de mult compromis.” R.lit. 8 IV 76 p. 11 (din de[s]- + sofisticare; DEX-S)
Sursa: DCR2
(1997)
|
Furnizată de Editura Logos |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink