DESFIINȚÁT, -Ă, desființați, -te, adj. Suprimat, înlăturat; distras, nimicit. ♦ (Jur.) Abrogat, anulat. – V. desființa.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de IoanSoleriu | Semnalează o greșeală | Permalink

DESFIINȚÁT adj. (JUR.) abrogat, anulat, invalidat, înlăturat, suprimat. (Act normativ ~.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

DESFIINȚÁ, desființez, vb. I. Tranz. A face ca ceva să nu mai existe; a suprima; a distruge, a nimici. ♦ A abroga, a anula un contract, o convenție etc. – Des1 + [în]ființa.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de RACAI | Semnalează o greșeală | Permalink

A DESFIINȚÁ ~éz tranz. 1) A face să înceteze existența; a dizolva. 2) (legi, contracte, decrete, convenții) A declara nul printr-o dispoziție oficială; a abroga; a aboli; a anula; a revoca. [Sil. -fi-in-] /des- + a [în]ființa
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

DESFIINȚÁ vb. I. tr. A face ceva să nu mai existe; a distruge, a nimici. [Pron. -fi-in-. / după înființa].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

DESFIINȚÁ vb. tr. a face să nu mai existe ceva; a distruge, a nimici. (< des- + /în/ființa)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

DESFIINȚÁ vb. 1. v. anula. 2. v. aboli. 3. a anula, (fig.) a ridica. (A ~ orice restricție de circulație.) 4. a suprima. (A ~ un post.) 5. v. dizolva. 6. v. lichida. 7. a distruge, a lichida, a nimici, a prăpădi, (fig.) a topi. (A ~ pur și simplu totul în calea lui.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

A desființa ≠ a înființa, a întemeia
Sursa: Antonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

desființá vb. (sil. -fi-in-), ind. prez. 1 sg. desființéz, 3 sg. și pl. desființeáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

desființéz v. tr. (d. ființă). Suprim, nimicesc: a desființa o societate, o lege.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel

desființat, -ă, desființați, -te adj. 1. compromis. 2. certat cu asprime. 3. umilit; ridiculizat.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

desființa, desființez v. t. 1. a compromite. 2. a certa cu asprime. 3. a umili; a ridiculiza. 4. a bate rău de tot.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink