DESERVÍCIU, deservicii, s. n. Faptă neconvenabilă, dezavantajoasă; contraserviciu (2). – Des¹- + serviciu.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de IoanSoleriu | Semnalează o greșeală | Permalink

DESERVÍCIU ~i n. Faptă care dezavantajează pe cineva. [Sil. -vi-ciu] /des- + serviciu
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

DESERVÍCIU s. n. fapt care dezavantajează; contraserviciu (2). (< des- + serviciu)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

DESERVÍCIU s. contraserviciu. (I-a făcut un ~.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

deservíciu s. n., pl. deservícii
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink