DESCURAJATÓR, -OÁRE, descurajatori, -oare, adj. Care te face să-ți pierzi curajul; demoralizant, deprimant. – Descuraja + suf. -tor.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de RACAI | Semnalează o greșeală | Permalink

DESCURAJATÓR ~oáre (~óri, ~oáre) Care descurajează; în stare să descurajeze; demoralizant. Factor~. /a descuraja + suf. ~tor
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

DESCURAJATÓR, -OÁRE adj. (Rar) Descurajant. [< descuraja + -tor].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

DESCURAJATÓR adj. demoralizant, demoralizator, deprimant, descurajant, (fig.) demobilizator. (O situație ~oare.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

descurajatór adj. m., pl. descurajatóri; f. sg. și pl. descurajatoáre
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink