DESCHIZĂTÚRĂ, deschizături, s. f. Loc liber prin care se poate pătrunde în interiorul unui lucru sau prin care se poate vedea. – Deschide + suf. -ătură.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de RACAI | Semnalează o greșeală | Permalink

DESCHIZĂTÚRĂ ~i f. 1) Spațiu liber prin care se poate vedea sau prin care se poate pătrunde sau ieși. 2) Distanță dintre două direcții care pornesc dintr-un punct. ~a compasului. /a deschide + suf. ~ătură
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

DESCHIZĂTÚRĂ s. 1. deschidere, gaură, orificiu, (livr.) apertură, (Mold.) bortă. (O ~ îngustă într-un zid.) 2. căscătură. (~ într-un obiect.) 3. gaură, spărtură. (A pătruns printr-o ~.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

deschizătúră s. f., g.-d. art. deschizătúrii; pl. deschizătúri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

deschizătúră f., pl. ĭ. Spațiŭ deschis: deschizătura ușiĭ, deschizătura dintre stîlpiĭ poduluĭ.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink