DESCĂLICĂTOÁRE s. f. v. descălecătoare.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

descălicătoáre f., pl. orĭ. Descălicare (acțiunea, timpu saŭ locu): de la descălitoarea Românilor. – Vest. descălec-.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink