DESCĂLECĂTOÁRE s. f. (Termen folosit mai ales de cronicari) Descălecare. [Var.: descălicătoáre s. f.] – Descăleca + suf. -ătoare.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

descălecătoáre s. f., g.-d. art. descălecătórii
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

descălicătoáre f., pl. orĭ. Descălicare (acțiunea, timpu saŭ locu): de la descălitoarea Românilor. – Vest. descălec-.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink