DEROGÁȚIE s.f. Derogare. [Cf. fr. dérogation, lat. derogatio].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

DEROGÁȚIE s. v. derogare.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

derogáție s. f., art. derogáția, g-d. art. derogáției; pl. derogáții
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

derogațiúne f. (lat. derogátio, -ónis). Acțiunea de a deroga de la o lege, de la un contract. – Și -áție și -áre.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink