DEPIGMENTÁ, depigmentéz, vb. I. Refl. (Despre piele sau păr) A se decolora din cauza scăderii sau dispariției pigmentului melanic. – Din fr. dépigmenter.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

A SE DEPIGMENTÁ pers. 3 se ~eáză intranz. (despre piele sau despre păr) A se decolora ca urmare a dispariției sau micșorării conținutului de pigment melanic. /<fr. dépigmenter
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

DEPIGMENTÁ vb. I. tr., refl. (Despre piele) A-și pierde culoarea. [Cf. fr. dépigmenter].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

DEPIGMENTÁ vb. tr., refl. (despre piele, frunze, flori etc.) a (se) decolora. (< fr. dépigmenter)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

depigmentá vb., ind. prez. 1 sg. depigmentéz, 3 sg. și pl. depigmenteáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink