DENTIFÓRM, -Ă, dentiformi, -e, adj. Care are forma unui dinte. – Din fr. dentiforme.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de cornel | Semnalează o greșeală | Permalink

DENTIFÓRM ~ă (~i, ~e) Care are forma unui dinte; în formă de dinte. /<fr. dentiforme
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

DENTIFÓRM, -Ă adj. În formă de dinte. [< fr. dentiforme, cf. lat. dens – dinte, forma – formă].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

DENTIFÓRM, -Ă adj. de forma unui dinte. (< fr. dentiforme)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

dentifórm adj. m., pl. dentifórmi; f. sg. dentifórmă, pl. dentifórme
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink