DEMULÁRE, demulări, s. f. Acțiunea de a demula și rezultatul ei. – V. demula.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de claudia | Semnalează o greșeală | Permalink

DEMULÁRE s.f. Acțiunea de a demula și rezultatul ei. [< demula].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

demuláre s. f., pl. demulări
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

DEMULÁ, demulez, vb. I. Tranz. A scoate dintr-un tipar în care a fost modelat. – Din fr. démouler.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de claudia | Semnalează o greșeală | Permalink

A DEMULÁ ~éz tranz. (obiecte mulate) A scoate din formă sau din matriță. /<fr. démouler
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

DEMULÁ vb. I. tr. A scoate dintr-un tipar în care a fost modelat. [< fr. démouler].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

DEMULÁ vb. tr. a scoate dintr-un tipar în care a fost modelat. (< fr. démouler)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

demulá vb., ind. prez. 1 sg. demuléz, 3 sg. și pl. demuleáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink