DEMOAZÉLĂ, demoazele, s. f. (Franțuzism înv.) Domnișoară, fată nemăritată. – Din fr. demoiselle.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

DEMOAZÉLĂ s.f. (Rar) Domnișoară, fată nemăritată. [Pron. -moa-. / < fr. demoiselle].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

DEMOAZÉLĂ s. v. domnișoară, duduie.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

demoazélă s. f. (sil. -moa-), g.-d. art. demoazélei; pl. demoazéle
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink