7 definiții pentru «demențial»   declinări

DEMENȚIÁL, -Ă, demențiali, -e, adj. Caracteristic unui nebun, care denotă nebunie. [Pr.: -ți-al] – Din fr. démentiel.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

DEMENȚIÁL ~ă (~i, ~e) 1) Care ține de demență; propriu demenței. Stare ~ă. 2) (despre manifestări ale oamenilor) Care vădește demență; contrar logicii și bunului simț; nebunesc. Faptă ~ă. [Sil. -ți-al] /<fr. démentiel
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

DEMENȚIÁL, -Ă adj. De om dement; nebunesc. [Pron. -ți-al. / cf. fr. démentiel].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

DEMENȚIÁL, -Ă adj. dement. (< fr. démentiel)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

DEMENȚIÁL adj. v. nebunesc.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

demențiál adj. m. (sil. -ți-al), pl. demențiáli; f. sg. demențiálă, pl. demențiále
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel

demențial, -ă, demențiali, -e adj. extraordinar, minunat, formidabil.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink