demanteláre s. f., g.-d. art. demantelării
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

DEMANTELÁ vb. tr. 1. a demola sistematic dispozitivele de apărare ale unei cetăți spre a o scoate din sistemul defensiv. 2. (fig.) a dezorganiza, a destrăma. (< fr. démanteler)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

demantelá vb., ind. prez.1 sg. demanteléz, 3 sg. și pl. demanteleáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

---

demanteláre s.f. Distrugere ◊ „[Berlusconi] va încerca tocmai demantelarea aparatului statist mussolinian din economia Italiei.” R.l. 3 VI 94 p. 8. ◊ „Măsuri pentru demantelarea sistemelor comunismului totalitar.” ◊ „22” 12/96 p. 8 (din it. demantelazione; cf. fr. démantelement)
Sursa: DCR2 (1997) | Furnizată de Editura Logos | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink