DELICTUÁL, -Ă, delictuali, -e, adj. Delictuos. [Pr.: -tu-al] – Cf. delict.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

DELICTUÁL, -Ă adj. Delictuos. [Pron. -tu-al. / et. incertă].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

DELICTUÁL, -Ă adj. delictuos. (< fr. délictuel)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

DELICTUÁL adj. (JUR.) delictuos. (Faptă cu caracter ~.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

delictuál adj. m. (sil. -tu-al), pl. delictuáli; f. sg. delictuálă, pl. delictuále
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink