DELIBERÁT, -Ă, deliberați, -te, adj. (Adesea adverbial) Care a fost făcut în mod intenționat, din proprie voință. – V. delibera. Cf. fr. délibéré.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de Iris | Semnalează o greșeală | Permalink

DELIBERÁT ~tă (~ți, ~te): În mod ~ în urma unor dezbateri preliminare. /v. a delibera
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

DELIBERÁT, -Ă adj. Gândit, cumpănit; liber consimțit. // s.n. Deliberare între judecători înainte de pronunțarea sentinței. ◊ Deliberat moral = decizie într-o chestiune de responsabilitate morală. [Cf. fr. délibéré].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

DELIBERÁT, -Ă I. adj. (și adv.) (în mod) intenționat, cumpănit; liber consimțit. II. s. n. deliberare între judecători înainte de pronunțarea sentinței. ♦ ~ moral = decizie într-o chestiune de responsabilitate morală. (< fr. délibéré)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

DELIBERÁT adj., adv. v. intenționat.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

deliberát adj. m., pl. deliberáți; f. sg. deliberátă, pl. deliberáte
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

deliberát s. n., pl. deliberáte
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

DELIBERÁ, deliberéz, vb. I. 1. Intranz. (Despre membrii unei instanțe judecătorești, ai unei adunări legiuitoare) A chibzui în comun și a discuta (în secret) asupra luării unei hotărâri. 2. Tranz. A decide, a rezolva. – Din fr. délibérer, lat. deliberare.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

A DELIBERÁ ~éz 1)intranz. A examina sub toate aspectele pentru a lua o hotărâre. 2) tranz. (probleme, chestiuni) A examina în detaliu, oferind o soluție; a rezolva; a dezlega; a soluționa. /<fr. délibérer, lat. deliberare
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

DELIBERÁ vb. I. 1. intr. A examina, a chibzui, a dezbate (pentru a lua o hotărâre). 2. tr. A decide, a rezolva. [< fr. délibérer, it., lat. deliberare].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

DELIBERÁ vb. I. intr. a examina, a chibzui împreună, a dezbate pentru a lua o hotărâre. II. tr. a decide, a soluționa. (< fr. délibérer, lat. deliberare)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

DELIBERÁ vb. v. chibzui.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

deliberá vb., ind. prez. 1 sg. deliberéz, 3 sg. și pl. delibereáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

deliberéz v. intr. (lat. de-libero, -li-berare, d. libra, libră, măsură de greutate, balanță, d. vgr. litra. V. litră, echilibru, nivel). Pun în deliberațiune, discut în adunare: deliberăm despre războĭ.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink