DEGRESÁRE, degresări, s. f. Acțiunea de a degresa și rezultatul ei; degresaj. – V. degresa.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
RACAI
| Semnalează o greșeală
| Permalink
DEGRESÁRE s.f. Acțiunea de a degresa și rezultatul ei; degresaj. [< degresa].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
DEGRESÁRE s. (TEHN.) degresaj. (~ unui aliment.)
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
degresáre s. f. (sil. -gre-) → gresare
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
DEGRESÁ, degresez, vb. I. Tranz. 1. A îndepărta petele de grăsime de pe suprafața unor obiecte (metalice) prin diverse procedee chimice. 2. A extrage grăsimea dintr-un aliment în scopuri dietetice sau tehnologice. – Din fr. dégraisser.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
dante
| Semnalează o greșeală
| Permalink
A DEGRESÁ ~éz tranz. 1) (haine) A curăța de petele de grăsime. 2) (alimente grase) A separa de grăsime (în scopuri dietetice). 3) tehn. (piese metalice) A curăța de grăsimi în vederea prelucrării ulterioare. /<fr. dégraisser
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
DEGRESÁ vb. I. tr. A îndepărta petele de grăsime. ♦ A scoate grăsimea dintr-un aliment. [< fr. dégraisser].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
DEGRESÁ vb. tr. 1. a îndepărta petele de grăsime de pe suprafața unor obiecte. 2. a extrage grăsimea dintr-un aliment. (< fr. dégraisser)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
degresá vb. (sil. -gre-), ind. prez. 1 sg. degreséz, 3 sg. și pl. degreseáză
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
degresa, degresez v. r. a consuma băuturi alcoolice.
Sursa: Argou
(2007)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink