DEFLAGRÁNT, -Ă, deflagranți, -te, adj. (Despre un combustibil sau un exploziv) Care arde prin deflagrație. – Din fr. déflagrant.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de dante | Semnalează o greșeală | Permalink

DEFLAGRÁNT ~tă (~ți, ~te) (despre explozive) Care provoacă deflagrație; provocator de deflagrație. /<fr. déflagrant
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

DEFLAGRÁNT, -Ă adj. (Rar) Care are proprietatea de a produce o ardere cu explozie și zgomot. [< fr. déflagrant].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

DEFLAGRÁNT, -Ă adj. care produce ardere cu explozie și zgomot. (< fr. déflagrant)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

deflagránt adj. (sil. -fla-) → flagrant
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink