DECURIONÁT s.n. Demnitatea sau funcția de decurion. [Pron. -ri-o-. / < fr. décurionat].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

DECURIONÁT s. n. demnitatea, funcția de decurion. (< fr. décurionat)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

decurionát s. n.
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink