DECORÁT, -Ă, decorați, -te, adj. 1. Împodobit, ornat. 2. Care a fost distins cu o decorație. – V. decora.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
dante
| Semnalează o greșeală
| Permalink
DECORÁT adj. 1. v. împodobit. 2. (impr.) medaliat. (Persoană ~.)
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
DECORÁ, decorez, vb. I. Tranz. 1. A împodobi o clădire, o cameră etc. cu diverse obiecte, ornamente, zugrăveli etc., destinate să le înfrumusețeze. 2. A acorda, a conferi cuiva o decorație. – Din fr. décorere, lat. decorare.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
dante
| Semnalează o greșeală
| Permalink
A DECORÁ1 ~éz tranz. (săli, clădiri etc.) A împodobi cu decoruri; a înzestra cu elemente ornamentale; a ornamenta. /<fr. décorer, lat. decorare
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
A DECORÁ2 ~éz tranz. (persoane) A menționa cu o decorație. /<fr. décorer, lat. decorare
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
DECORÁ vb. I. tr. 1. A orna, a împodobi cu decoruri. 2. A conferi, a acorda cuiva o decorație. [< fr. décorer, it., lat. decorare].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
DECORÁ vb. tr. 1. a orna, a împodobi cu decoruri. 2. a conferi o decorație. (< fr. décorer, lat. decorare)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
DECORÁ vb. 1. v. împodobi. 2. (impr.) a medalia. (A ~ pe cineva pentru vitejie.)
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
decorá vb., ind. prez. 1 sg. decoréz, 3 sg. și pl. decoreáză
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
decoréz v. tr. (fr. décorer, lat. décoro, -áre, d. décus, décoris, ornament). Ornez, înfrumusețez. Onorez cu o decorațiune: a decora un soldat.
Sursa: Scriban
(1939)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink