DECOLMATÁJ, decolmataje, s. n. (Franțuzism) Decolmatare. – Din fr. décolmatage.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de dante | Semnalează o greșeală | Permalink

DECOLMATÁJ s.n. Deznisipare. [< fr. decolmatage].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

DECOLMATÁJ s. n. decolmatare. (< fr. décolmatage)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

decolmatáj s. n., pl. decolmatáje
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink