DECOFRÁRE, decofrări, s. f. Acțiunea de a decofra și rezultatul ei. – V. decofra.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
dante
| Semnalează o greșeală
| Permalink
DECOFRÁRE s.f. Acțiunea de a decofra; decofraj. [< decofra].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
decofráre s. f. (sil. -fra-), g.-d. art. decofrării; pl. decofrări
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
DECOFRÁ, decofrez, vb. I. Tranz. A demonta cofrajul în care s-a turnat o piesă, elementele unei construcții de beton etc. – Din fr. décoffrer.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
dante
| Semnalează o greșeală
| Permalink
A DECOFRÁ ~éz tranz. (piese sau construcții de beton) A elibera de cofraj. /<fr. décoffrer
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
DECOFRÁ vb. I. tr. A demonta cofrajul în care s-a turnat o piesă, o construcție de beton. [< fr. décoffrer].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
DECOFRÁ vb. tr. a demonta cofrajul în care s-a turnat o piesă, o construcție de beton. (< fr. décoffrer)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
decofrá vb. (sil. -fra), ind. prez. 1 sg. decofréz, 3 sg. și pl. decofreáză
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
decofráre s.f. (tehn.) Demontarea unui cofraj ◊ „Constructorii de pe șantierele de locuințe, ca și cei de la fabrica de prefabricate din beton, au trecut la aplicarea pe panourile folosite la turnarea betoanelor a unei noi substanțe care înlesnește decofrarea.” R.l. 20 III 80 p. 1 (din decofra; PR 1948; DEX, DN3)
Sursa: DCR2
(1997)
|
Furnizată de Editura Logos |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink