DECIZÓRIU, -IE adj. 1. (jur.) referitor la decizia voluntară. 2. (log.) care rezultă din hotărârea liberă a spiritului. (< fr. décisoire, lat. decisorius)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

decizóriu (jur.) adj. n. [-riu pron.-riu], pl. decizórii
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

decizóriŭ, -e adj. (mlat. decisorius). Jurământ decizoriŭ, care termină saŭ trebuie să termine un diferend.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink