DECERNÁ, decérn, vb. I. Tranz. A acorda, a da, a conferi (un premiu, o decorație, o răsplată). [Var.: (înv.) decérne vb. III.] – Din fr. décerner, lat. decernere.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de RACAI | Semnalează o greșeală | Permalink

A DECERNÁ ~éz tranz. (premii, decorații, distincții, titluri etc.) A acorda drept recompensă pentru succesele obținute într-un domeniu de activitate; a conferi. /<fr. décerner, lat. decernere
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

DECERNÁ vb. I. tr. A da, a acorda, a conferi (o decorație, un premiu etc.). [P.i. decérn, conj. -cearnă. / < fr. décerner, cf. lat. decernere].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

DECERNÁ vb. tr. a acorda, a conferi (o decorație, un premiu). (< fr. décerna, lat. decernere)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

decerná (a~) vb., ind. prez. 3 decerneáză; conj. prez. 3 să decernéze
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de liastancu | Semnalează o greșeală | Permalink

DECERNÁ vb. v. conferi.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

decerná vb., ind. prez. 1 sg. decernéz / decérn, 3 sg. și pl. decerneáză / decérnă; conj. prez. 3 sg. și pl. decernéze / deceárnă
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

decerne, -cernút, a -cérne v. tr. (lat. de-cérnere, d. cérnere, a zări, a cerne. V. decret, cern). Poruncesc, decretez (ca judecător): a decerne pedepse. Acord, daŭ: a decerne un premiŭ, o decorațiune. – Fals a decerna (după fr. décerner).
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink