DECEPȚIÚNE s. f. v. decepție.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de dante | Semnalează o greșeală | Permalink

DECEPȚIÚNE s.f. v. decepție.
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

decepțiúne f. (lat. decéptio, -ónis, d. de-cipere, a înșela. V. în-cep). Acțiunea de a te înșela, de a te amăgi singur: Credem că acest metal e aur. Cînd colo, ce decepțiune! E aramă! – Și -épție. V. deziluziune, dezamăgire.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink