DECEDÁRE s.f. Faptul de a deceda. [< deceda].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

DECEDÁRE s. v. moarte.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

decedáre s. f., pl. decedări
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

DECEDÁ, decedez, vb. I. Intranz. (Despre oameni) A înceta din viață; a muri, a răposa. – Din fr. décéder, lat. decedere.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de RACAI | Semnalează o greșeală | Permalink

A DECEDÁ pers. 3 ~eáză intranz. (despre persoane) A înceta de a mai trăi; a se stinge din viață; a se sfârși; a muri; a răposa; a sucomba. /<fr. déceder, lat. decedere
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

DECEDÁ vb. I. intr. A înceta din viață; a muri, a răposa. [P.i. -dez. / < fr. décéder, cf. it., lat. decedere].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

DECEDÁ vb. intr. a înceta din viață; a muri, a răposa. (< fr. décéder, lat. decedere)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

DECEDÁ vb. v. muri.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

A deceda ≠ a învia, a (se) naște
Sursa: Antonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

decedá (decedéz, decedát), vb. – A muri, a răposa. Fr. décéder. – Der. deces, s. n., din fr. décès.
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

decedá vb., ind. prez. 3 sg. decedeáză; ger. decedând
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

decedéz v. intr. (fr. décéder, d. lat. de-cédere, a se retrage, a muri. V. cedez, purced). Mor, vorbind de oamenĭ.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink