DECALÓG s. n. Cele zece porunci religioase și morale din Vechiul Testament, revelate de Dumnezeu lui Moise, pe muntele Sinai. – Din fr. décalogue.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
claudia
| Semnalează o greșeală
| Permalink
DECALÓG n. rel. Serie de zece porunci morale cuprinse în Vechiul Testament. /<fr. décalogue
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
DECALÓG s.n. Cele zece porunci religioase și morale din Vechiul testament, transmise, potrivit legendei, lui Moise, pe muntele Sinai. [Cf. fr. décalogue, it. decalogo < gr. deka – zece, logos – vorbire].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
DECALÓG s. n. cele zece porunci religioase și morale din Vechiul Testament. (< fr. décalogue, lat. decalogus, gr. dekalogos)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
decalóg s. n.
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
decalóg n., pl. oage și urĭ (vgr. dekálogos, d. déka, zece și logos, cuvînt). Cele zece poruncĭ ale legiĭ date de Dumnezeŭ luĭ Moise pe muntele Sinaĭ, după biblie.
Sursa: Scriban
(1939)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
DECALÓGUL s. art. (BIS.) cele zece porunci.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
decalóg s. n. Cele „Zece porunci” religioase și etice care au fost revelate din Dumnezeu lui Moise pe muntele Sinai, gravate pe două table de piatră; textul lor se află în Sf. Scriptură a Vechiului Testament (Exod, 20, 2-17; Deut. 5, 6-21).
Sursa: D.Religios
(1994)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink