DECALAMINÁJ s.n. (Rar) Decalaminare. [< fr. décalaminage].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

DECALAMINÁJ s. n. decalaminare. (< fr. décalaminage)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

decalamináj s. n., pl. decalamináje
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink