DEBUSOLÁT, -Ă, debusolați, -te, adj. Dezorientat. – V. debusola.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
claudia
| Semnalează o greșeală
| Permalink
DEBUSOLÁT, -Ă adj. (Liv.) Dezorientat. [Et. incertă].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
DEBUSOLÁT, -Ă adj. descumpănit, dezorientat. (< fr. déboussolé)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
DEBUSOLÁT adj. v. derutat, descumpănit, dezorientat, încurcat, nedumerit, perplex, zăpăcit.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
debusolát adj. m., pl. debusoláți; f. sg. debusolátă, pl. debusoláte
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
DEBUSOLÁ, debusolez, vb. I. Tranz. (Franțuzism) A dezorienta. – Din fr. déboussoler.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
claudia
| Semnalează o greșeală
| Permalink
A DEBUSOLÁ ~éz tranz. fam. A face să se debusoleze; a dezorienta. /<fr. déboussoler
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
A SE DEBUSOLÁ mă ~éz intranz. A pierde simțul orientării; a se dezorienta. /<fr. déboussoler
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
DEBUSOLÁ vb. tr. a dezorienta. (< fr. déboussoler)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
DEBUSOLÁ vb. v. deruta, descumpăni, dezorienta, încurca, zăpăci.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
debusolá vb., ind. prez.1 sg. debusoléz, 3 sg. și pl. debusoleáză
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
debusolát, -ă adj. (livr.) Dezorientat ◊ „Mulți din cei pe care «societatea de consum» îi aruncă în brațele mizeriei și disperării, mulți din cei debusolați, tineri și vârstnici lipsiți de orice perspectivă în viață, ființe omenești ajunse pe treapta cea mai de jos a decăderii fizice și psihice, narcotici, alcoolici, își găsesc refugiul pe Bowery [...]” Sc. 22 V 77 p. 6. ◊ „Mai sunt, într-adevăr, și debusolați ai timpului liber, tineri pe care orice inițiativă sau perspectivă îi găsește nepregătiți.” I.B. 21 XII 79 p. 1; v. și Sc. 16 XI 79 p. 4 (din fr. déboussolé; PR 1961; DN3)
Sursa: DCR2
(1997)
|
Furnizată de Editura Logos |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink