DATORÍNȚĂ, datorințe, s. f. (Înv.) Obligație (morală); îndatorire. – Datori + suf. -ință.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ionel_bufu | Semnalează o greșeală | Permalink

DATORÍNȚĂ s. v. datorie, îndatorire, însărcinare, obligație, sarcină.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

datorínță s. f., g.-d. art. datorínței; pl. datorínțe
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

datorínță f. pl. e (cuv. fabr.) Trans. Datorie morală, obligațiune.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink