DALB, -Ă, dalbi, -e, adj. 1. Alb, curat, imaculat. ◊ Fig. Neprihănit; gingaș, grațios. 2. Luminos, limpede; strălucitor. 3. Atrăgator, minunat. – De4 + alb.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
michel
| Semnalează o greșeală
| Permalink
DALB ~ă (~i, ~e) 1) poet. Care este de culoare albă imaculată. ◊ Florile ~e formulă care apare în refrenele colindelor. 2) Care răspândește lumină; luminos; strălucitor. 3) Care desfată ochiul; încântător. /de + alb
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
DALB adj. v. alb.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
dalb adj. m., pl. dalbi; f. sg. dálbă, pl. dálbe
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
dalb, -ă adj. P.P. (cînd precede o vocală). Alb: florile dalbe. V. codalb.
Sursa: Scriban
(1939)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
DALB, -Ă (< de 3 + alb) adj. (Poetic) 1. Alb, curat, imaculat; fig. neprihănit, cast. 2. Luminos, strălucitor.
Sursa: DE
(1993-2009)
|
Adăugată de
danvasilis
| Semnalează o greșeală
| Permalink