dáhiu, -ie, dáhii, adj. (reg.) șiret, șmecher, viclean.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

dáhiu (-ie), adj. – Isteț, șiret, ager. – Mr. daiu. Tc. (arab.) dahi (Șeineanu, II, 152; Scriban), cf. ngr. νταγής, alb. dai. – Der. dahie (var. dafie), s. f. (moft, fleac), pentru a cărui der. cf. năzdrăvan › năzdrăvănie (după Scriban, de la didahie, sau din sb. davija „ceartă”).
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

dahíŭ, -íe adj. (turc. [d. ar.] dahi). Munt. Rr. azĭ. Șiret, rafinat.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink