DĂUNÁ, dăunez, vb. I. Intranz. A pricinui (cuiva) o pagubă, o stricăciune; a prejudicia. [Pr.: dă-u-] – Din daună.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ionel_bufu | Semnalează o greșeală | Permalink

A DĂUNÁ ~éz intranz. A cauza o daună (cuiva); a aduce daune. [Sil. dă-u-] /Din daună
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

DĂUNÁ vb. I. intr. A păgubi, a face stricăciuni; a prejudicia. [Pron. dă-u-, p.i. -nez. / < daună].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

DĂUNÁ vb. tr. a păgubi pe cineva; a prejudicia. (< daună)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

DĂUNÁ vb. 1. a prejudicia, a strica, a vătăma. (Ceva care ~ sănătății.) 2. a păgubi, a prejudicia, a vătăma, (livr.) a leza. (fig.) a lovi. (~ intereselor lor.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

A dăuna ≠ a folosi
Sursa: Antonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

dăuná vb. (sil. dă-u-), ind. prez. 1 sg. dăunéz, 3 sg. și pl. dăuneáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink