DĂSCĂLEÁC, dăscăleci, s. m. (Rar) Dăscălaș. – Din dascăl + suf. -eac.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de tavi | Semnalează o greșeală | Permalink

dăscălécĭ m. pl. tot așa (sufix slav). Munt. Iron. Dăscălaș.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink