DĂRUȘÁG, dărușaguri, s. n. (Reg.) Dar2; dăruire. – Din dar2 + suf. -șag.
Sursa: DLRM
(1958)
|
Adăugată de
tavi
| Semnalează o greșeală
| Permalink
DĂRUȘÁG s. v. atenție, cadou, dar, surpriză.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
dărușág s. n., pl. dărușáguri
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink