DĂNGĂNÍRE, dăngăniri, s. f. Acțiunea de a dăngăni și rezultatul ei. – V. dăngăni.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ionel_bufu | Semnalează o greșeală | Permalink

dăngăníre s. f., g.-d. art. dăngănírii; pl. dăngăníri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

DĂNGĂNÍ, pers. 3 dăngănește, vb. IV. Intranz. (Despre clopote) a suna. – Dang + suf. -ăni.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ionel_bufu | Semnalează o greșeală | Permalink

A DĂNGĂNÍ ~ésc intranz. (despre clopote) A produce dangăte; a face „dang”; a bate. /Din dang
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

dăngăní (a dăngăni) vb., ind. prez. 3 sg. dăngănéște / dắngăne, imperf. 3 sg. dăngăneá; conj. prez. 3 să dăngăneáscă / să dắngăne
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

DĂNGĂNÍ vb. v. bate.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

dăngăní vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. dăngănésc, imperf. 3 sg. dăngăneá; conj. prez. 3 sg. și pl. dăngăneáscă
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink