16 definiții pentru «cutie»   declinări

CUTÍE, cutii, s. f. 1. Obiect de lemn, de metal, de carton etc. în formă de cub, de paralelipiped etc., gol în interior, în care se păstrează sau care protejează diverse lucruri. ◊ Expr. (Scos) ca din cutie = foarte îngrijit îmbrăcat sau prezentat. (Fam.) (Bagă) capul la cutie! = (la jocul „de-a capra”) ferește-ți capul, proptește-l în piept! fig. fii prudent, păzește-te! Cutie de scrisori = cutie specială, plasată pe stradă de către organele poștale, în care expeditorii introduc scrisorile; cutie particulară în care factorii poștali depun corespondența adusă la domiciliu. 2. Aparat, dispozitiv, organ special etc. având forma unei cutii (1). Cutie de viteze. Cutie de rezonanță. 3. (În sintagma) Cutie craniană = cavitate osoasă în care se află creierul; țeasta capului, craniu. 4. Sertar. 5. (Înv.) Casă de bani; casetă. – Din tc. kutu, ngr. kutí, bg., scr. kutija.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ionel_bufu | Semnalează o greșeală | Permalink

CUTÍE ~i f. 1) Obiect (de lemn, de metal, de carton etc.) gol pe dinăuntru, în care se păstrează sau se transportă diferite obiecte. ◊ Scos ca din ~ îmbrăcat elegant. 2): ~ craniană oasele care înconjoară creierul; craniu; țeastă. 3): ~ toracică scheletul din regiunea toracelui unde se află inima, plămânii etc. 4): ~ de rezonanță cutie care amplifică sunetele. 5): ~ de viteze cutie la automobil unde se află mecanismul schimbătorului de viteză. [Art. cutia; G.-D. cutiei; Sil. -ti-e] /<turc. kutu, ngr. kutí
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CUTÍE s. 1. (rar) pixidă, (înv. și reg.) sicriu, (Transilv.) șcătulă, (latinism înv.) capsă. (Pune butonii într-o ~.) 2. sertar. (~ de la tejghea.) 3. (ANAT.) cutie craniană v. craniu; cutie toracică v. torace.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CUTÍE s. v. coș, ladă.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

cutíe (cutíi), s. f.1. Obiect de lemn, metal etc., în care se păstrează diferite lucruri. – 2. Etui, toc, trusă. – 3. Sertar. – 4. Cufăr, ladă. – Cutia milelor, institut național de binefacere, fundat în 1775 de către domnitorul Alexandru Ipsilanti, condusă din 1793 de marele vornic de cutie și alimentată de bunurile persoanelor care au decedat fără a lăsa moștenitori, și o treime de la cei care decedau fără să lase testament. – Cutia sătească, specie de piață de grîne fundată în sec. XVIII. – 5. Orfelinat. – Copil de cutie, orfan, copil găsit. – Mr. cutie, megl. cutiiă. Tc. kutu, kuti (Șeineanu, II, 151; Miklosich, Türk. Elem., I, 338; Berneker 653; Lokotsch 1271; Ronzevalle 139); cf. gr. ϰουτί, bg., sb. kutija, alb. kuti.Der. cutier, s. m. (perceptor; negustor ambulant).
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

cutíe s. f., art. cutía, g.-d. art. cutíei; pl. cutíi, art. cutíile
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

cutíe f. (turc. [d. pers.] kutu, pop. kuty, ngr. kuti, bg. kutiĭa). Lădiță (cu capac fix orĭ mobil) de lemn, metal orĭ carton de păstrat diferite lucrurĭ (unele pot fi așa de micĭ în cît pot încăpea în buzunar): o cutie de ținut ace, compasurĭ, cafea. Conținutu uneĭ cutiĭ: a mînca o cutie de rahat. Scos ca din cutie, foarte curat și elegant, spilcuit. Cutie de scrisorĭ, în care se depun scrisorile ca să fie duse de poștă la destinațiune: a pune o scrisoare la cutie. Cutia milelor, în care se strîng banĭ p. săracĭ. Cutie de pruncĭ (Vechĭ), așezămînt p. copiiĭ părăsițĭ. Cutia meseĭ (Munt.), sertar. V. ladă, raclă, scatolcă, cecmegea, toc, acar 2.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

cutíe neágră sint.s. **1. (tehn.) Aparat electronic de la bordul vehiculelor (în special al avionului) destinat să se controleze a posteriori desfășurarea deplasării în spațiu ◊ „O invenție destinată să înlesnească circulația rutieră. Este vorba de o «cutie neagră», denumită «Trafikon» care servește pentru fixarea pe o bandă magnetică a datelor mașinii – încărcătura, distanța parcursă, combustibilul consumat etc. – ca și pentru stabilirea circumstanțelor unui eventual accident.” Sc. 15 II 78 p. 5. ◊ „«Cutia neagră» și o bandă magnetică pe care au fost înregistrate ultimele date asupra echipajului avionului DC10 care s-a prăbușit miecurea trecută, în Antarctica, au fost găsite duminică printre resturile aparatului.” R.l. 4 XII 79 p. 6; v. și tahograf (1977). **2. (fig.) v. pace-maker (1974) (din cutie + neagră; sens 1, după fr. boîte noire; DMN 1969)
Sursa: DCR2 (1997) | Furnizată de Editura Logos | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

cutíe-sertár s.f. Cutie cu rolul de sertar ◊ „Completarea pieselor principale ale mobilierului cu cutii-sertare din material plastic sau faianță pentru condimente.” Sc. 16 XII 62 p. 2 (din cutie + sertar)
Sursa: DCR2 (1997) | Furnizată de Editura Logos | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

CUTIE NEAGRĂ aparat electronic instalat la bordul aeronavelor, destinat controlului desfășurării deplasării în spațiu după încetarea zborului, înregistrând pe bandă magnetică date legate despre încărcătură, distanța parcursă, combustibil consumat etc. Cutia neagră servește la stabilirea circumstanțelor unui eventual accident aviatic.
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

cutie de rezonanță, corpul principal al instrumentelor cu coarde pe care se fixează călușul* și coardele. La instr. cu coarde cu claviatură* (clavecin*, pian* etc.), coardele sunt fixate în interiorul c. C. intensifică și colorează sunetele produse de coarde.
Sursa: DTM (2010) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel

cutíe, cutii s. f. Obiect de lemn subțire, de metal sau de carton în care se păstrează diferite obiecte și care se poate transporta ușor. ◊ Cutia milelor (a darurilor sau, mai rar, de milostenie) = cutie în care se strâng, la biserică, milostenii pentru săraci. – Din tc. kutu, gr. kuti.
Sursa: D.Religios (1994) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

a băga capul la cutie expr. 1. (în box) a-și feri capul de loviturile adversarului. 2. a se adăposti.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

ca scos din cutie expr. foarte curat, foarte îngrijit.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

cutia limbii expr. (adol.) gură.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

cutie de viteze expr. (glum.) organele genitale bărbătești.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink