CURSIVITÁTE s. f. Caracterul curgător, fluent al vorbirii, al scrierii, al formării ideilor. – Cursiv + suf. -itate.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ionel_bufu | Semnalează o greșeală | Permalink

CURSIVITÁTE f. Însușire, calitate a vorbirii sau a stilului de a fi cursiv. [G.-D. cursivității] /cursiv + suf. ~tate
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CURSIVITÁTE s.f. Caracterul cursiv al vorbirii, al scrierii, al formulării ideilor. [< cursiv + -itate].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

CURSIVITÁTE s. f. caracterul cursiv al vorbirii, al scrierii, al formulării ideilor. (< cursiv + -itate)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

CURSIVITÁTE s. v. fluență.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

cursivitáte s. f., g.-d. art. cursivității
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink