CURIÁT, -Ă, curiați, -te, adj. Care este compus din curii¹; format pe curii¹, pe adunări. [Pr.: -ri-at] – Din lat. curiatus.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ionel_bufu | Semnalează o greșeală | Permalink

CURIÁT, -Ă adj. Care este compus, format din curii. [< lat. curiatus].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

CURIÁT, -Ă adj. format din curii¹ (1). (< lat. curiatus)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

curiát adj. m. (sil. -ri-at), pl. curiáți; f. sg. curiátă, pl. curiáte
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*curiát, -ă adj. (lat. curiatus). De curie, relativ la curie: comițiĭ curiate. Lictór curiat, care convoca adunarea pe curiĭ. Lege curiată, făcută de poporu adunat pe curiĭ.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

---

CURIAȚII v. Horații.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink