CUPRÁRE, cuprări, s. f. Acțiunea de a cupra și rezultatul ei; arămire. – V. cupra.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CUPRÁRE s.f. Acțiunea de a cupra și rezultatul ei. [< cupra].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CUPRÁRE s. arămire. (~ unui vas metalic.)
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
cupráre s. f. (sil. -pra-), g.-d. art. cuprării; pl. cuprări
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CUPRÁ, cupréz, vb. I. Tranz. A arămi. – Din cupru.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
A CUPRÁ ~éz tranz. (obiecte de metal) A acoperi cu un strat de cupru. /Din cupru
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CUPRÁ vb. I. tr. A acoperi pe cale electrolitică suprafața obiectelor de lemn, de ipsos etc. cu un strat subțire de cupru. [Cf. fr. cuprer].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CUPRÁ vb. tr. a acoperi un obiect metalic cu un strat de cupru. (< fr. cuprer)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CUPRÁ vb. a arămi. (~ suprafața unul obiect metalic.)
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
cuprá vb. (sil. -pra), ind. prez. 3 sg. și pl. cupreáză
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CUPRÁRE (‹ cupru) s. f. Acoperire a unei piese cu un strat subțire de cupru, pe cale electrolitică sau prin deplasare chimică, cufundînd obiectele în soluții de săruri de cupru.
Sursa: DE
(1993-2009)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink