CUMINCIÓR, -OÁRĂ, cuminciori, -oare, adj. Diminutiv al lui cuminte. – Cuminte + suf. -ior.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
IoanSoleriu
| Semnalează o greșeală
| Permalink
cuminciór adj. m., pl. cumincióri; f. sg. cumincioáră, pl. cumincioáre
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
cumincĭór, -oáră adj. Fam. Cam cuminte.
Sursa: Scriban
(1939)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink