cucullón și cullon n., pl. oane (ngr, kukúlion și kukúli, d. lat cucullio. V. cucuĭ). Potcap drept pe care-l poartă călugăriĭ simpli și călugărițele. (Îl poartă și preuțiĭ [!] de lume cînd aŭ funcțiunĭ bisericeștĭ, și atuncĭ e de catifea), V. comănac.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink