CULEVRÍNĂ, culevrine, s. f. (Înv.) Tun de tip vechi, cu țeava foarte lungă. – Din fr. couleuvrine.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

CULEVRÍNĂ s.f. Tun de tip vechi, cu țeavă lungă. [Pl. -ne. / < fr. couleuvrine].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

CULEVRÍNĂ s. f. tun de tip vechi, cu țeavă lungă. (< fr. couleuvrine)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

culevrínă s. f. (sil. -vri-), g.-d. art. culevrínei; pl. culevríne
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*culevrínă f., pl. e (fr. coulevrine, d. couleuvre, colubru). Tun de odinioară pus pe afet orĭ ținut cu mîna, maĭ lung și maĭ supțire [!] de cît [!] cele de azĭ.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink