CUCÚLĂ, cucule, s. f. Veșmânt cu glugă purtat de călugării catolici, confecționat din stofă groasă și aspră. – Din fr. cuculle, lat. cucullus.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

CUCÚLĂ ~e f. Veșmânt din stofă groasă cu glugă, purtat de călugării catolici. /<fr. cuculle, lat. cucullus
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CUCÚLĂ s.f. Veșmânt cu glugă purtat de călugării catolici, confecționat din stofă groasă și aspră. [< lat. cucullus, cf. fr. cuculle].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

CUCÚLĂ s. f. 1. veșmânt cu glugă din stofă groasă și aspră, purtat de călugării catolici. 2. (bot.) organ concav în formă de capișon. (< fr. cuculle, lat. cucullus, glugă)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

CUCÚLĂ s. v. cartof.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

cucúlă s. f., g.-d. art. cucúlei; pl. cucúle
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink