CUÁNTUM, cuantumuri, s. n. Cantitate, sumă (neprecizată) la care se urcă o cheltuială, un credit etc. [Var.: cvántum s. n.]. – Din fr., lat. quantum.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de cristi | Semnalează o greșeală | Permalink

CUÁNTUM n. Mărime, cantitate (neprecizată) la care se ridică o cheltuială, un credit etc. [Sil. cu-an-] /<fr., lat. quantum
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CUÁNTUM s.n. Cantitate, sumă (neprecizată) la care se ridică o cheltuială, un credit etc. [Pron. cuan-, var. cvantum s.n. / < lat. quantum].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

CUÁNTUM s. n. cantitate, nivel, sumă la care se ridică o cheltuială, un credit. (< fr., lat. quantum)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

cuántum s. n. (sil. cuan-), art. cuántumul; pl. cuántumuri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink