CUADRATÚRĂ s. f. v. cvadratură.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
cristi
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CUADRATÚRĂ s.f. v. cvadratură.
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
*cadratúră și cua- f., pl. ĭ (lat. quadratura, d. quadratus, pătrat). Calitatea de a fi pătrat. Cadratura cerculuĭ, unirea unor ideĭ care se exclud una pe alta și care arată imposibilitatea unuĭ lucru, ca cum aĭ zice albeața negruluĭ. Mecanizm de ceasornic.
Sursa: Scriban
(1939)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CUADRATÚRĂ (CVADRATÚRĂ) (‹ germ., lat.) s. f. 1. (MAT.) Problema construirii unui pătrat cu o arie dată. ♦ Metodă de calcul a ariei unui domeniu mărginit de o curbă închisă plană cu ajutorul unei integrale. ◊ Cuadratura cercului = problema construirii, cu rigla și compasul, a unui pătrat cu arie egală cu a unui cerc dat. Cunoscută din antic., imposibilitatea rezolvării ei a fost demonstrată în sec. 19; fig. problemă insolubilă, irealizabilă. 2. (FIZ.) Poziție aparentă în care doi aștri priviți de pe Pămînt au o diferență de longitudine de 90º. V. conjuncție.
Sursa: DE
(1993-2009)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink