CUȚITÁȘ, cuțitașe, s. n. Diminutiv al lui cuțit. ◊ Cuțit cu lamă de dimensiuni mici, folosit la desprinderea de așchii sau în lucrări de gravare, retușare etc. ♦ (Pop.) Briceag. – Cuțit + suf. -aș.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de gudovan | Semnalează o greșeală | Permalink

CUȚITÁȘ ~e n. (diminutiv de la cuțit) 1) Cuțit cu lamă mică folosit, mai ales, în lucrările de gravare. 2) Cuțit de buzunar cu una sau mai multe limbi pliante, care se închid în plăsele. /cuțit + suf. ~aș
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

cuțitáș s. n., pl. cuțitáșe
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

cuțitáș n., pl. e (dim. d. cuțit). Est. Briceag, cuțit de buzunar.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink