CROMOGÉN, cromogeni, s. m. Combinație care conține în moleculă cromofori. – Din fr. chromogène, germ. Chromogen.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
IoanSoleriu
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CROMOGÉN, -Ă adj. Cromatogen. [< fr. chromogène].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CROMOGÉN, -Ă I. adj. (despre substanțe, bacterii etc.) care produce pigmenți, coloranți. Ii. s. m. combinație biochimică conținând în moleculă cromofori. (< fr. chromogène)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
cromogén s. m., pl. cromogéni
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CROMOGÉNĂ (‹ {s} cromo + genă) s. f. 1. (GENET.) Element al genei legat de cromozom, la care aderă un element liber (citogenă). 2. (GENET.) Genă cromozomială, prin opoziție cu plasmagena. 3. (MICROBIOL.) Bacterie care secretă un produs colorat.
Sursa: DE
(1993-2009)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink