CROMÁT1, cromați, s. m. Sare a acidului cromic. – Din fr. chromate.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
IoanSoleriu
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CROMÁT2, -Ă, cromați, -te, adj. Care conține crom; acoperit cu un strat de crom. Oțel cromat. – V. croma.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
IoanSoleriu
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CROMÁT, -Ă adj. Care conține crom, care este acoperit cu un strat subțire de crom. // s.m. Sare a acidului cromic. [< fr. chromate].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CROMÁT1 s. m. sare a acidului cromic. (< fr. chromate)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CROMAT2(O)- elem. crom2(o)-.
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
cromát s. m., pl. cromáți
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
*cromát n., pl. e, și m. Chim. Sare compusă din acidu cromic și o bază.
Sursa: Scriban
(1939)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CROMÁ, cromez, vb. I. Tranz. A acoperi un obiect de metal cu un strat subțire de crom. – Din crom. Cf. fr. chromer.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
IoanSoleriu
| Semnalează o greșeală
| Permalink
A CROMÁ ~éz tranz. (obiecte sau piese de metal) A acoperi cu un strat de crom. /Din crom
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CROMÁ vb. I. tr. A acoperi (un obiect) cu un strat subțire de crom. [< fr. chromer].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CROMÁ vb. tr. a acoperi o piesă, un obiect de metal cu un strat subțire de crom. (< fr. chromer)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
cromá vb., ind. prez. 1 sg. croméz, 3 sg. și pl. cromeáză
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink