CROITÓR, croitori, s. m. 1. Meseriaș sau muncitor care croiește și coase haine. 2. Insectă mare, de culoare neagră, cu antene lungi, care trăiește mai ales pe stejar, degradând lemnul (Cerambyx cerdo). 3. Mușchi lung al coapsei, situat între osul iliac și fața internă a tibiei (prin a cărui contracție se produce încrucișarea picioarelor). [Pr.: cro-i-] – Croi² + suf. -tor.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de IoanSoleriu | Semnalează o greșeală | Permalink

CROITÓR ~i m. 1) Meșter care coase haine. 2) Insectă mare, cu antene lungi, care trăiește în tulpina stejarului. [Sil. cro-i-] /a croi + suf. ~tor
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CROITÓR s. 1. (Transilv., Maram. și Ban.) săbău, (Transilv., Ban., prin Maram. și vestul Olt.) șnaidăr. (~ul confecționează haine.) 2. (ENTOM.; Cerambyx cerdo) gornic.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

croitór s. m. (sil. cro-i-), pl. croitóri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

croitór m. Care croĭește și coase haĭne. – Fem. -eásă, pl. ese.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel

---

croitor, croitori s. m. (eufem.) hoț de buzunare.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink